Alimentația proastă din România e mai ușor de înțeles cu acest studiu
Consumul în România e la un nivel ridicat, de orice fel. Chiar și așa, demersurile pentru o alimentație mai bună nu sunt foarte avansate.
Alimentația românilor este deficitară din multe puncte de vedere, dar cel mai important factor care influențează stilul de viață nesănătos este sărăcia. Ai putea crede că este o particularitate a noastră, dar nu e cazul. Obiceiurile alimentare sunt similare între mai multe culturi.
Priya Fielding-Singh, cercetător și sociolog la Stanford, a realizat un studiu pe câteva familii americane. Rezultatele sunt ușor comparabile cu multe dintre familiile României, pentru că la mijloc este aceeași cauză: sărăcia. Cercetătorul a petrecut câteva zile lângă 73 de familii din California, observându-le obiceiurile alimentare zilnice. Cercetările sale sugerează că statutul socio-economic al familiilor nu a afectat doar accesul la alimentele sănătoase, ci și semnificația lor.
Majoritatea părinților pe care i-a intervievat, săraci și bogați, au vrut ca micuții lor să aibă acces și să mănânce la alimente hrănitoare, conform cu importanța unei diete sănătoase. Chiar și așa, părinții au fost bombardați constant cu cereri de alimente nesănătoase din partea copiilor lor. Aceștia au cerut alimente bogate în zahăr, sare și grăsimi și nu broccoli sau cartofi dulci.
Asta și pentru că marea majoritatea a oamenilor își aleg alimentele în funcție de pofte și se gândesc mai puțin la impactul pe care le au asupra organismului. Deși nu este un obicei de lăudat, acești oameni care își permit să-și facă poftele își permit și să ducă un stil de viață sănătos.
Cazul mai puțin fericit se răsfrânge asupra celor din comunitățile sărace, care nu își permit să facă mofturi atunci când vine vorba de mâncare. În plus, este și singura dorință pe care o pot îndeplini copiilor lor.
În timp ce atât copiii bogați, cât și cei săraci au cerut mâncare nesănătoasă, părinții au răspuns diferit la aceste cerințe. Majoritatea părinților bogați au spus nu solicitărilor de alimente nesănătoase. În 96% de cazuri din familiile cu venituri mari, cel puțin un părinte a raportat că resping regulat astfel de solicitări. În schimb, părinții săraci spun aproape întotdeauna da mâncării nesănătoase. Conform cercetării mai sus menționate, doar 13% din familiile cu venituri mici au avut un părinte care a raportat în mod regulat că refuză cererile copiilor lor.
[related]
Pentru părinții care își cresc copii modest sau chiar în sărăcie, a spune nu face parte din viața lor de zi cu zi. Asta doar în cazul în care copii le cer o excursie sau o pereche de încălțăminte scumpă. Pe lângă toate lucrurile pe care părinții săraci nu și le puteau permite, mâncarea nesănătoasă era ceva la care puteau răspunde cu da.
Acum, uită-te puțin la nivelurile economice din România, per oraș și per regiune, și vezi dacă nu găsești similitudinile. Recompensele în mâncare (nesănătoase) sunt cel mai simplu de asigurat. De unde și corelația puternică între nivelul de trai și alimentație. Firesc, sunt mai mulți factori, dar cercetarea nu e exhaustivă. Ne poate arăta însă că avem nevoie și local de astfel de studii care să contureze o imagine a obiceiurilor bune sau rele din România și unde ar trebuie aduse schimbări.